Traducerile se pot realiza in mai multe moduri: simplu, traduceri autorizate, traduceri legalizate sau supralegalizate/apostilate.

De obicei, intre segmente din domeniul privat, unde se incearca simplificarea modului de operare, atunci cand este nevoie de traducerea unor documente, acestea se cer traduse simplu sau autorizat.

Insa atunci cand este vorba de institutii ale statului sau asimilate, din tara sau din strainatate, documentele intr-o limba straina sau dintr-o limba straina in limba romana se cer traduse cu traduceri legalizate. Aceasta implica parcurgerea unor pasi pe care ii vom rezuma in paragrafele urmatoare.

In primul rand, nu se efectueaza traduceri legalizate ale oricarui tip de act, ci doar  acte originale, copii legalizate sau inscrisuri sub semnatura privata care au primit data certa la un notar. Traducerile care urmeaza a fi legalizate de catre un notar public se pregatesc diferit de traducerile simple sau autorizate. Astfel, in fata traducerii se ataseaza (capseaza) copie dupa actul care s-a tradus, iar ultima pagina este rezervata incheierilor. O incheiere, in susul paginii apartine traducatorului, iar in josul paginii va fi incheierea notarului. Tot documentul astfel pregatit se va stampila si semna de traducator intre pagini si la incheierea de la final, fiind o conditie esentiala pentru a fi acceptat de notar.

In al doilea rand, traducerile se vor prezenta impreuna cu actul original de pe care s-a efectuat traducerea, in fata notarului de la biroul notarial unde traducatorul respectiv este inscris. Notarul va verifica daca traducatorul figureaza in registrul sau de evidenta. Daca nu figureaza, va refuza legalizarea semnaturii traducatorului.

In practica, birourile de traduceri cunosc foarte bine cu ce notariate colaboreaza traducatorii lor, insa in cazuri de urgenta de exemplu, cand traducatorul nu este inscris, notarul va legaliza traducerea daca se prezinta traducatorul la biroul notarial. In teorie, la incheierea notarului se specifica daca legalizarea s-a facut pe baza specimenlui de semnatura depus de traducator sau prin prezentarea acestuia la notar. In practica, in cazurile rare in care au loc astfel de situatii, atunci cand se prezinta, traducatorul depune si specimen de semnatura.

Pentru siguranta si buna functionare a lucrurilor, notarul public verifica periodic pe site-ul Ministerului Justitiei daca traducatorii inscrisi in registrul sau de evidenta sunt inscrisi pe site ca fiind autorizati sa efectueze traduceri legalizate.

Call Now Button
× Whats App